|
|
|
|
|
Historia di Status Aparte |
| |
|
Home >
Partido > Historia
> Historia di Status Aparte |
|
|
|
|
|
|
 |
1920
- 1950 |
 |
1950
- 1980 |
|
|
|
|
|
 |
1980
- 1991 |
 |
1991
- Presente |
|
|
|
|
|
|
|
|
top
|
|
Periodo
1920 - 1950
|
| |
|
Generacion a Pasa Pero e Lucha a Continua |
| |
|
|
| |
|
|
|
| Cornelis
Eman, conoci como ShonCornes, naci na Aruba na aña
1865, tabata un di e personanan cu a mira cu si nos
Arubianonan no bringa pa e interes di nos pais nunca
nos lo bai padilanti. |
|
|
|
Naturaleza a
haci cu e lucha di Aruba cu a cuminza mas cu 60 aña pasa
tabata un lucha pa nos mes dicidi ariba nos futuro. E
posibilidadnan pa desaroya nos mes aki tabata sumamente
limita pasobra fuera di e secura cu tabata dal Aruba
fuertemente den cuminzamento di e siglo aki, oro no a
resulta, fosfaat no tabata duna suficiente y e mercado di
aloe a cai dramaticamente.
Siglo 20 ta habri pa Aruba cu hopi yiu di tera ta pasa den
momentonan sumamente dificil. Miseria ta acompaña
familianan, cu casi no por tene cabez ariba awa. Como isla,
Aruba no por a haya suficiente spacio pa e mes dicidi
pasobra e tabata depende di loke ta worde dicidi na
Curacao. Comprension pa e berdad di Aruba no tabata existi.
Ariba tur esaki tabata haci mas dolor cu ora Arubianonan a
logra di atrae un industria nobo, petrolero, cu tabata
mustra cu direcion di nos pais lo por a cambia pa miho e
contratempo di banda di e systema colonial a persisti. Den
e situacion aki, e Pueblo ta sclama pa cambio, cu tabata
warda na horizonte, pero cu lo worde alcanza cu sudor na
frente, lagrima, dolor y entrega total na e causa grandi
di Aruba na Siglo 20: Separacion of un Status Apart den
Reino, manera e mocion di 18 di Maart 1948 a trece dilanti.
Un grupo di Arubianonan a cuminza mira mas leu y a realiza
cu sin un infrastructura moderno Aruba lo no por alcanza
actividadnan suficiente pa e pueblo di Aruba yega un nivel
di bida manera desea.
Cornelis Eman, conoci como Shon Cornes, naci na Aruba na
aña 1865, tabata un di e personanan cu a mira cu si nos
Arubianonan no bringa pa e interes di nos pais nunca nos
lo bai padilanti. E tabata sa di e problemanan cu tabata
azota Aruba y cu Aruba mester a habri su portanan pa mundo
pa desaroya nos mes cu envolvimento di movecionnan
internacional. |
| |
|
|
|
| Cornes
Eman a sali dilanti como e pionero di e Pueblo Arubano. |
|
|
|
E
Arubianonan di e tempo ey a mira cu un waf pa Aruba ta un
necesidad absoluto pa Aruba por amplia su posibilidadnan
economico. Pa saca pueblo for di e miseria cu tabata reina
mester a actua. Esnan activo tabata sa tambe, cu e
estructura estatal di Aruba na e momentonan ey, tabata e
peor enemigo di Aruba, cu tabata forma parti di Colonie
Curacao. Pa gobernantenan di e colonia, Aruba tabata un
isla di segundo categoria, cu casi no tabata haya atencion.
Cornes Eman a sali dilanti como e pionero di e Pueblo
Arubano. Su voz tabata resona na favor di cambionan
necesario pa Aruba. Condenando e yugo di opresion estatal,
e tabata tin visionnan grandi pa futuro di Aruba. Entre
otro el a defende e necesidad pa Aruba tin mihor conexion
cu exterior. Waf di Rey no por a topa cu e demanda di e
tempo mas y Cornes a sali dilanti pa expansion di waf.
Cornelis Emankade tabata resultado di su empeñonan, ora
tereno di waf a keda expandi. Cornes a cende un candela,
cu a sigui kima durante decadanan largo te ora cu e Pueblo
finalmente a realiza su anhelo. Cornes tabata un gran
inspirador cu no solamente a stimula su mes yiunan y
nietonan pero cu a pone ehempel pa hopi mas sigui su
ideanan. Ela cende un candela, cu lo pasa di generacion pa
generacion, mientras un lucha tabata continua. |
| |
|
|
|
| Cornelis
Eman-kade, a haya su nomber como tributo na e homber
cu a lucha pe. |
|
| |
| |
| |
|
| Cornes
a cende un candela, cu a sigui kima durante decadanan
largo te ora cu e Pueblo finalmente a realiza su
anhelo. |
|
| |
| |
| |
| |
| |
|
| Henny
Eman a sali dilanti como e Defensor di su Pueblo. |
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
|
Esnan
cu a sigui e inspiracion cu Cornes a laga atras a cuminza
boga pa Aruba sali for di e systema colonial y haya e
oportunidad pa politicamente dicidi pa su mes. Nan a lanza
e grito pa Separacion! Entre nan tabatin Henny Eman, yiu
di Cornes y abuelo di e actual lider di AVP. E grupo
politico a cuminza crece y mas y mas den henter comunidad
Arubano e nocion a crece cu mientras cu Aruba no ta para
ariba su mes nunca e no por desaroya su mes manera e mes
ta desea. E lucha di Aruba a cuminza haya forma fiho, cu
tabata haya su hustificacion den e situacion, cu awe hopi
\o no por mira nan dilanti den nan imagina-
cion.
Pa por comprende e motivacion enorme, e vision grandi di
nos Arubianonan di e tempo ey, cu a sembra raiz pa
cambionan grandi na Aruba durante Siglo 20, mester tene
cuenta cu e realidad di Aruba, cu no tabata tin voz den
Colonie Curacao. Aruba no por a traha su propio
presupuesto y dicidi cuanto placa e tabata tin mester pa
maneho di e pais. Progreso tabata completamente tranca.
Aruba solamente por a entrega un lista di deseo y despues
mira cuanto di su deseonan lo worde honra den e
presupuesto di Colonie Curacao.
Esnan cu tabata traha den Gobierno, tabata conoce
humilia-cion di acerca cada bez cu nan mester a manda pidi
Gobierno di Colonie Curacao material pa traha cune. Si
Aruba tabata tin mester di un typewriter, e mester a pidi
Gobierno di Colonie Curacao. E ora tabata cumpra un
typewriter nobo pa un departamento na Curacao y tabata
manda esun ya usa pa Aruba.
Pa Pueblo e situacion tabata marca su mes den falta di un
maneho na interes di e isla. Falta di placa tabata resalta
den estado di careteranan e falta di schoolnan y educacion
necesario pa e Arubiano por a prepara su mes debidamente
pa tuma futuro den su man. Aruba ni siquiera tabata tin e
conexionnan apropia cu exterior.
Henny Eman, kende mester a bay school na Curacao pasobra e
tempo ta school basico so tabata tin na Aruba, a sali
dilanti como e Defensor di su Pueblo. Su voz a bira e voz
di Aruba, mientras e tabata tuma pasonan den temponan
dificil pa asina por a alcanza e anhelo di Aruba. E
luchador di pueblo aki tabata usa e lema "Vox populi vox
dei" mustrando e poder colonial cu ta e Pueblo di Aruba
tin e dercho fundamental di dicidi ariba su propio destino.
Un sintimiento profundo cu a pasa di generacion pa
generacion.
Ora Henny Eman tabata grita separacion, ainda mester a
habri un caminda pa cana. Pero e gran lider di Aruba a
dicidi cu e lo entrega su mes na su pais y esaki a bira e
motivacion pa un bida di lucha, cansancio y perveranza.
Henny Eman a habri caminda pa Aruba cana ariba tur tereno.
Ariba tereno estatal, e ta e homber, cu a encamina pasonan
sigur pa un cambio estatal: Aruba los for di Curacao como
miembro di Reino Hulandes. |
|
| Henny
Eman a visualisa cu Aruba, como parti di Colonie
Curacao, no por a mehora su condicion y no por a traha
ariba un mihor futuro. Pesey Aruba mester a sali for
di gara di Colonie Curacao. |
|
|
|
 |
|
|
J.H.A.(Henny) Eman
(1887-1957) |
|
Hopi tabata
esnan cu tabata trata di tranca su lucha pero e ora e
tabata bisa nan "La caravana pasa y los perros ladran".
Henny Eman a visualisa cu Aruba, como parti di Colonie
Curacao, no por a mehora su condicion y no por a traha
ariba un mihor futuro. Pesey Aruba mester a sali for di
gara di Colonie Curacao. Na mes momento, e tabata
conciente di e riesgo di paisnan chikito independiente y
tabata conciente di e importancia pa Aruba por mantene e
garantianan fundamental como parti di Reino.
Na
1921 Henny Eman a keda eligi pa promer bez como miembro di
landraad. Un homber humilde y sencillo, Henny Eman tabata
mantene contacto estrecho cu su Pueblo. Hunto nan tabata
organisa demostracion y manifestacionnan masal pa e anhelo
di Aruba por a sali dilanti den Reino. |
|
| Un
homber humilde y sencillo, Henny Eman tabata mantene
contacto estrecho cu su Pueblo. Hunto nan tabata
organisa demostracion y manifestacionnan masal pa e
anhelo di Aruba por a sali dilanti den Reino |
|
| |
|
| Ta
for di Inglatera e mensahe grandi di Reina Wilhelmina
a alcanza Aruba: despues di guera Hulanda lo a
introduci cambionan estatal pa su colonianan, cu lo
bira partner igual den Reino. |
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
|
Henny
Eman a haya cu e opinion di Pueblo di Aruba mester a sali
dilanti na forma masivo. Pesey ya na aña 1933 ela organisa
un accion di firma. Notario Lampe tabata traha e actanan,
cu tabata worde firma den tur bario di Aruba pa asina
Pueblo di Aruba presenta su deseo na Hulanda. Cu lanterna
den man, pasobra e tempo no tabata tin e distribucion di
coriente di awe, e Notario tabata acompaña e activistanan
pa tur bario, caminda hendenan tabata pone nan firma.
Alrededor di 120 acta a worde pasa: cada uno cu un lista
largo di varios vel di papel cu firmanan di Arubianonan na
favor di separacion di Aruba for di Colonia di Corsow.
Tin varios
activista di e temponan ey cu ainda ta na bida pa conta e
historia. Personanan manera Felix Tromp y Chonay Roos
tabata presente durante e preparacion di e peticion
notarial cu a bai Hulanda. Abogado di profesion, Shon A
Eman, kende a haya e nomber di Abogado di Pueblo, a duna
tur sosten na e lucha di su tata, Henny. E conocimento
huridico di Shon A Eman a bira e instrumento grandi cu
Henny Eman tabata tin mester den su lucha hunto cu Pueblo
di Aruba, cu a pone su confianza den Henny Eman: e homher
bisti na blanco, cu su dashi ta bula den biento; e homber
skerpi, e homber chistoso, e homber di Pueblo, cu tabata
biba cu Pueblo y tabata dispuesto pa entrega su mes y tur
loke e tabata tin na Pueblo di su isla natal.
Na
aña 1942, pa motibo di Segundo Guera Mundial, Reina
Wilhelmina tabata permanece na Inglatera. Ta for di
Inglatera e mensahe grandi di Reina Wilhelmina a alcanza
Aruba: despues di guera Hulanda lo a introduci cambionan
estatal pa su colonianan, cu lo bira partner igual den
Reino.
E palabranan aki a alcanza Henny Eman tambe. Nan a inspire
pa accion inmediato. Ya el a pone raiz pa e organisacion
politico, AVP e partido di Pueblo Arubano, cu mester a
lucha pa e causa di Aruba. E aña aki, 1942 e partido AVP a
haya su nomber. Despues Henny Eman a haci uso di e derecho
cu Aruba tabata tin como isla y hunto cu su yiu, Shon A
Eman, a biaha pa Hulanda, carninda el a entrega e
peticionnan na La Reina. Tabata añanan directamente
despues di guera y Hulanda a penas tabata saborea su
libertad, despues di a worde libera. Reina Wilhelmina a
ricibi e delegacion di Aruba cu cordialidad y a presenta
nan na su familia: hasta e yiunan di Princesa Juliana a
saluda e delegacion, cu a hiba e gran mensahe di Pueblo di
Aruba.
Na 1948 Reino Hulandes a reuni na Ronde Tafel Conferentie,
e mesa rondo, cu simbolicamente a marca e igualdad cu
tabata worde busca den Reino. Igualidad pa Aruba como pais
den Reino ta loke e representante di AVP, Shon A Eman,
tabata busca y na final di e conferencia, Diamars 18 di
Maart 1948, el a entrega na nomber di Aruba un mocion, cu
a pidi pa un "afzonderlijke status", kier meen un status
especial, un status aparte, pa Aruba den Reino. E mocion a
keda acepta pa e lidernan di e delegacionnan di Hulanda,
Surinam y Curacao. |
| |
|
|
|
| Shon
A Eman na final di e conferencia, Diamars 18 di Maart
1948, a entrega na nomber di Aruba un mocion, cu a
pidi pa un "afzonderlijke status", kier meen un status
especial, un status aparte, pa Aruba den Reino. |
|
|
|
| |
MOTIE
I |
|
| |
|
|
| |
De
Conferentie Nederland-Suriname-Curaçao: kennis genomen
hebbende van de wens, door de ter conferentie
aanwezige afgevaar-digde van de bevolking van Aruba
naar voren" gebracht, om aan dat eiland bij de
instelling van een nieuwe rechtsorde voor het
Koninkrijk een afzonderlijke status te verlenen,
teneinde op staatkundig, economisch en cuitureel
gebied aan de bevolking van het eiland bevrediging te
sohenken; van oordeel, dat in beginsel een dergelijke
wens geéerbiedigd dient te worden, doch dat de
conferentie niet beschikt over voldoende gegevens van
staatkundige, financiéle, economische en sociale aard
om zich uit te spreken over de mate waarin en de wijze
waarop deze wens verwezenlijkt kan worden; acht het
gewenst, dat zodanige gegevens door een daartoe in te
stellen commissie, bestaande uit inwoners van Aruba
enerzijds en iDwoners van de andere eilanden van het
staatsdeel Curaçao anderzijds, zomede uit een of meer
Nederlanders uit Nederland, op korte termijn worden
verzameld en in een rapport worden verwerkt; geeft de
Nederlandse regering in overweging, tot benoeming van
zodanige commissie over te gaan, aan welke commissie
ware op te dragen terzake een rapport aan de Regering
uit te brengen en dit rapport ter kennis te brengen
van de conferentie of van een harer organen. Ingediend
door C. A. Eman25, vertegenwoordiger van de Arubaanse
bevolking, gesteund door mr. dr. M. F. da Costa Gomez,
mr. dr. J. A. E Buiskool, mr. A. M. Joekes. |
|
|
| |
|
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
| Aruba
a haya su waf, cu a haci posible pa despues barconan
grandi por a drenta waf y trece bida comercial pa
Aruba. Henny Eman a mira su soño ariba e tereno aki
realiza |
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
| Henny
Eman hunto cu otro miembronan di Staten di Aruba a
protesta fuertemente serca Hulanda cu a impone e
cambio di asiento. |
|
|
|
Cu vista ariba
un futuro nobo pa Aruba, Henny no por a descansa. Mientras
como representante di Aruba, e tabata lucha cu alma y
curpa pa cambio estatal, el a marca e paso pa esnan na
kende despues el a pasa e lucha: entrega completo na un
causa.
Henny Eman tabata conciente cu pa Aruba progresa, mester a
bini cambionan ariba tereno di mfrastructura. Pesey el a
bira e gran propagador di un waf y un aeropuerto pa Aruba.
Esaki a pone hiba un lucha especial. Na Curacao nan no por
a mira e necesidad. E pensamento tabata, cu avionnan mas
grandi por a baha na Curacao y despues avionnan chikito ta
sigui pa Aruba. Mescos cu barconan.
Henny Eman a sigui bringa na su manera. Gouverneur Kasteel
tabata e homber cu mester a traha e presupuesto pa Aruba
tambe y pesey Henny Eman a invite pa bini Aruba y a logra
di convence di e nececidad di un waf pa Aruba. Aruba a
haya su waf, cu a haci posible pa despues barconan grandi
por a drenta waf y trece bida comercial pa Aruba. Henny
Eman a mira su soño ariba e tereno aki realiza, pero no
sin cu e mester aporta tambe na forma significante.
Heredero di un tereno clave, caminda e waf nobo mester a
worde construi, Henny Eman a pone su propio interes un
banda. Enbez di bende caro, el a cambia e terenonan di
gran valor pa un pida tereno di mucho menos valor na otro
sitio.
E lucha pa cambio na Aruba a exigi sacrificio y sacrificio
a worde haci. E causa di Aruba tabata na promer lugar no
solamente cerca Henny Eman, pero tambe tur esnan, cu a
rondone. Ta esaki a haci posible pa Aruba haya e proyecto,
cu a trece e cambio economico grandi pa Aruba: Lago.
Historia di refineria na Aruba a cuminza cu famianan di
Henny Eman, kende a worde informa pa un loods na Curacao,
Beaujon, cu dos persona Captain Rodgers y Mr. Ferguson,
tabata bishita diferente isla den region di Caribe pa
busca un sitio apropia pa construccion di un refineria.
Henny Eman a hiba e representantenan di e compania na
Seroe Colorado y nan a gusta e localidad. Henny Eman no
kier a perde mas tempo. E tabata su cu e comerciantenan
mester a bandona Aruba cu barco y cu esaki por tuma tempo.
Pa por a laga nan viaha pa Londres, caminda e decision
final mester a worde tuma, mas liher, el a pidi un barco
cu a bin busca santo y piedra pa Shell, pa hiba e
personanan envolvi Curacao.
E promer paso pa binimento di Lago a worde poni. Pero
Henny Eman mester a sigui pusha. E terenonan cu Lago
tabata tin na vista tabata propiedad di Wawa Eman, tata di
e fundador di Aruba Bank, John G. Eman. Wawa Eman a bende
e terenonan na un prijs asina abau, cu e propio
Mericanonan a harie. Pero e afan tabata pa Lago bini Aruba
y si esey tabata significa sacrificio, mester a haci
sacrificio. Cas di tata di Henny Eman, a bira oficina pa
Lago na Playa, pero Aruba a conoce su promer industria
grandi.
Shon A Eman, a entrega e mocion di Status Aparte na
Conferencia di Mesa Rondo ariba 18 di maart 1948. Cambio a
bini. Decentralizacion di poder a bira resultado di
Statuut y na 1951 un Interim Regeling a keda introduci. Pa
Henny Eman y Shon A Eman, cu a sigui e pasonan di su tata,
esaki tabata algo grandi. Pasobra decentralizacion tabata
kier meen, cu e promer paso ariba un caminda nobo lo worde
poni. Poder lo a worde decentraliza y Aruba lo a haya su
Bestuurscollege, su Eilandsraad, mientras e lucha pa un
separacion completo for di Antillas por a continua.
Henny Eman a considera Autonomie como e antesala pa e
Status Separa di Aruba den Reino Hulandes. Un antesala,
den cual futuro lo a presenta desaroyonan amargo. Cu e
proporcion di asiento den Staten di 8 pa Aruba y 8 pa
Corsow, Aruba por a biba en espera di mas cambionan den
futuro. Ora cu Hulanda a dicidi di cambia e participacion
di asiento den 12 pa Corsow y 8 pa Aruba esaki tabata e
signa cu definitivamente e partido AVP lo sigui cu e lucha
di e Pueblo te dia cu berdaderamente Aruba lo sali for di
bao di Corsow.
|
|
| De
Staatkundige Ontwikkeling van de Nederlandse Antillen,
Dr. Annamarie Kasteel. |
|
| |
| |
|
|
| |
De
Arubaanse statenleden Eman, Tromp, de Cuba, Amelink en
Geer-man zonden een telegram aan de Koningin, waarin
gezegd werd dat143 |
|
| |
|
|
| |
de
bevolking van Aruba in dit sombere uur van haar
bestaan ter wille van de geschiedenis in dit manifest
wil vaststellen, dat deze onverdiende illoyale en be-treurenswaardige
regeringsdaad onvermijdelijk leiden moet en zal tot
een psychi-sche breuk tnssen dit rijksdeel en
Nederland, een oorzakelijk gevolg, dat Aruba als meest
Nederlands voelend eiland der Nederlandse Antillen
heeft willen vermijden.
Nu de koude onverschilligheid van Nederland voor het
lot van Aruba op waar-achtige en ondubbelzinnige wijze
is gebleken en historisch is geboekstaafd door de
aanneming van de gewraakte wet, die Aruba voor de
toekomst verknecht aan Curaçao, valt het slechts te
betreuren, dat Nederland geweigerd heeft ons eiland de
beschermende hand te bieden tegen een groot onrecht.
Daar het nu bijna te laat is om dit gruwelijk onrecht,
dat in alle lagen van deze bevolking sterk wordt
gevoeld, te herstellen, wenst Aruba te doen aantekenen,
dat de toekomstige moei-lijkheden en verzwakking van
de band tussen dit eiland en Nederland dan ook geheel
voor rekening van de Nederlandse regering komen.
Uwe Majesteit duide het de bevolking van Aruba niet
euvel, wanncer zij alle middelen aanwendt, die er toe
kunnen leiden op korte termijn het Curaçaose juk van
zich af te schudden. |
|
|
| |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
Henny Eman y su yiu Shon A Eman, serca La
Reina ta presenta e deseo di Aruba, pa bira baas den su
mes cas. |
|
 |
| |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
Delegacion na Conferencia di
Mesa Rondo, Den Haag, Hulanda. |
|
 |
| |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
Algun miembro di e delegacion
na Conferencia di Mesa Rondo, entre nan Shon A Eman y
Felepito Tromp, nos actual gobernador. |
|
 |
| |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
top
|
|
Periodo
1950 - 1980
|
| |
|
|
|
Problema Politico y su efecto ariba e lucha |
| |
|
|
|
| Mientrastanto
un problema politico interno den AVP a causa cu e
hoben politico, Juancho Yrausquin, cu a worde
introduci door di Henny a bandona AVP, a lanta e
partido PPA y a cambia e idea di un Status Aparte pa
un federacion Antiyano. |
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
| Na
1967 Shon A Eman a mira su deseo cumpli: AVP a gana
eleccion y hunto cu otro partidonan a forma Gobierno
di Aruba: e promer Bestuurscollege, forma
exclusivamente pa Arubianonan. |
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
 |
| |
| Algun
miembronan di e Bestuurscollege di 1967, di bishita
serca viuda di Shon A Eman, Sra. Blanche Eman, entre
nan Srs. Betico Croes, Capeis Lacle y Dominico Guzman
Croes. |
|
|
|
|
 |
|
|
J.E. (Juancho)
Yrausquin (1904 -1962) |
|
Mientrastanto un problema politico interno den AVP a causa
cu e hoben politico, Juancho Yrausquin, cu a worde
introduci door di Henny a bandona A VP, a lanta e partido
PPA y a cambia e idea di un Status Aparte pa un federacion
Antiyano. Juancho a gana eleccionnan di 1954 y durante su
añanan di gobernacion a dedica atencion na e desaroyo
economico di Aruba.
Un inovador y politico grandi di Aruba cu a bin cu un
cantidad di proyectonan cu te awe Aruba ta cosecha di dje.
Durante su gobernacion turismo a worde introduci na Aruba
y e prome hotelnan grandi a worde construi. Un gran
Arubiano cu un vision pa su pais.
Den e temponan aki Henny Eman a cuminza bira bieu y poco
poco a pasa mando di e partido y di e lucha pa su yiu,
Shon A Eman. Hunto nan a lucha y hunto nan a sembra e
semia fuerte pa motivacion pa entrega alma y curpa pa
Aruba.
Den e lucha di Aruba desde añanan 20 te cu añanan 50 Aruba
a conoce gezaghebbernan cu a sinti pa e lucha di nos
pueblo y a contribui grandemente.
Di 1920 pa 1928 gezaghebber Quast a duna Aruba un empuje
enorme. E tabata e persona cu a negocia cu e
representantenan cu a bin Aruba pa establece e compania cu
a bira Lago. Despues cu Beaujon for di Corsow a manda e
inversionistanan cerca e famia di Henny na Aruba pa mira
si nan lo no kier establece na Aruba. Aki gezaghebber
Quast a hunga un papel clave negociando nan nivel halto cu
inversionistanan.
Su susesor Wagenmaker tabata gezaghebber di aña 1928 te cu
1945. Wagenmaker tabata decisivo pa Aruba. Ela compronde e
problema y a yuda tur caminda cu e tabata por. Durante su
periodo Aruba e progresa rapidamente. E gezaghebber
Arubiano Kwartsz cu a tuma over na aña 1945 a sigui e
mesun rumbo.
Tambe mester menciona Gouverneur Kasteel cu na fin di
añanan cuarenta a cuminza duna signalnan cu Hulanda a
cuminza compronde e deseonan di e pueblo di Aruba. Den e
lucha pa sali for di bao di Corsow e politiconan na Aruba
tabata uni. Aunke tabatin diferencianan di opinion ariba
diferente topico, pafo Aruba tabata lucha uni.
|
 |
|
|
J.R.
(Coco) Arends (1892 -1965) |
|
Luchadornan
manera J.R. (Coco) Arends, Dokter Dussenbroek, Kwartsz y e
actual gobernador di Aruba Tromp mester worde recorda.
E segundo mitar di Siglo 20 a trece cambionan y
dimensionnan nobo na e lucha di Aruba. Dia 17 di October
1957 Henny Eman, kende te ultimo momento a keda e
representante di su pais den Parlamento, a fayece. E no a
mira su soño bira realidad. Shon A Eman a keda cu encargo
pa e partido y mester a lucha for di bankinan di oposicion.
E lucha tabata pisa y atencion for di asuntonan estatal a
keda desvia. Shon A Eman, hunto cu personanan manera
Dominico G. Croes, Albertico Arends y Chomy Yarzagaray, a
keda convenci cu Gobierno di Aruba mes-ter tabata den man
di Arubianonan y pesey nan a cuminza acerca Arubianonan,
den kende nan a mira personanan cu por a continua cu e
lucha. Asina Shon A Eman su vista a cay ariba e persona di
un joven maestro di Santa Cruz, Betico Croes, cu a uni su
mes na añanan 60 den fila di AVP. Daniel Leo, Efrain de
Kort tambe a bay forma parti activo di e partido, cu a
sigui tene na e lucha pa un Aruba for di constelacion
Antiyano.Shon A Eman tabata dedica atencion na e formacion
di Arubianonan na tur nivel: schoolnan, chens pa muchanan
haya educaeion pa asina Arubianonan por a tuma rienda di e
pais den nan man.
|
 |
|
|
C.A. (Shon
A) Eman
(1916 -1967) |
|
Na 1967
Shon A Eman a mira su deseo cumpli: AVP a gana eleccion y
hunto cu otro partidonan a forma Gobierno di Aruba: e
promer Bestuurscollege, forma exclusivamente pa
Arubianonan. Shon A Eman no a biba pa mira mucho di e
Gobierno nobo: dia 13 di Juli 1967 Aruba a ricibi e
informe cu Shon A Eman a fayece. E desenlace inespera a
causa turbulencia den seno di partido AVP y e disputa pa
liderazgo a resulta den un division den e partido. Betico
Croes y esnan cu tabata sostene, a bandona e partido. Pero
e candela a keda. Betico Croes di su banda a mustra cu e
ta bay sigui cu e lucha encamina pa Henny Eman y Shon A
Eman. AVP a keda tene na e lucha, aunke su sosten den
Pueblo a cuminza disminui.Betico Croes, cu a crece bira un
di e politiconan mas grandi di Aruba, na añanan 70 a
encamina pasonan fuerte pa yega na Status Aparte. El a
sigui un estrategia di demonstracionnan masal manera Henny
tabata organisa y tambe tabata usa e mesun "Vox populi vox
dei" pa convence e partnernan den Reino cu e Pueblo di
Aruba ta desea su libertad. |
| |
| |
| |
| |
|
| Betico
Croes di su banda a mustra cu e ta bay sigui cu e
lucha encamina pa Henny Eman y Shon A Eman. |
| |
|
 |
|
| |
| |
|
|
El
a sigui un estrategia di demonstracion-nan masal
manera Henny tabata organisa y tambe tabata usa e
mesun "Vox populi vox dei" pa convence e partnernan
den Reino cu e Pueblo di Aruba ta desea su libertad. |
| |
|
 |
| |
| Henny
Eman y Betico Croes, apesar di diferencianan
politico, ariba e topico di Status Aparte a para
banda di otro na diferente ocasion. |
|
| |
| |
|
| Henny
no kier a tende cu otronan manera Hulanda por dicidi
si Aruba por haya Status Aparte of no. Ta solamente
e Pueblo di Aruba por dicidi. Esaki a dirigi e lucha
di AVP desde e tempo ey. |
|
|
|
Tabata visto pa Reino cu e lucha pa un separacion for di
Antillas, un Status Aparte no a terrnina. E dirigentenan
Arubano por a cambia di nomber pero e lucha a keda. E
peticion di Aruba, marca den actanan entrega desde 1933 na
La Reina y e mocion di 1948 entrega na Conferencia di Mesa
Rondo, a mantene su validez pa Pueblo di Aruba, cu kier a
sali for di constelacion Antiyano. Betico a carga e lucha
di nos Pueblo durante e añanan 70 y a haya sosten masal di
nos Pueblo.
Ariba e mesun 18 di maart na aña 1976 Betico a organisa un
manifestacion masal den Wilhelmina Stadion. Ela percura
tambe pa e hymno y bandera di Aruba worde introduci.
Betico a or-ganisa un referendum na maart 1977 caminda
Pueblo por a escohe entre Independencia di Aruba of un
Federacion di seis isla. Betico no a accepta cu despues di
eleccion na aña 1977 PPA a drenta den Gobierno Central cu
3 asiento di Staten lagando MEP cu 5 asiento for di
Gobierno.
 |
|
|
G.F. (Betico)
Croes (1938 -1986) |
|
Su
accionnan di aña 1977 a haya atencion di Hulanda y e
conferencianan ariba structura estatal a cuminza.
Na e mesun aña 1977 a lanta un controversia grandi na
Aruba entre AVP y MEP tambe. Betico a escohe pa cambia e
lucha di Aruba for di Status Aparte pa Independencia di
Aruba.
E yiu homber mayor di Shon A Eman, Henny Eman, a yega
Aruba cu e afan pa sigui cu e lucha, cu a conduci na
fundacion di AVP. El a nota cu poco poco MEP e cuminza
papia di formulanan nobo, cu tabata significa
Independencia di Aruba, loke no tabata cuadra cu e anhelo
di Aruba, cu tabata kier separacion for di Antillas, pero
no un Independencia di Hulanda.
Henny Eman
for di promer momento a mira peligro den un Independencia
for di Hulanda pa Aruba, cu por bay haya su mes den
problemanan serio, cu por afecta democracia, libertad y
garantianan fundamental di Arubianonan. E kier a tene na e
anhelo di promer momento y a bay pone su schouder bao e
lucha di AVP, cu a cuminza registra un aumento den
cantidad di votos, pues den sosten di Pueblo. Henny no
kier a tende cu otronan manera Hulanda por dicidi si Aruba
por haya Status Aparte of no. Ta solamente e Pueblo di
Aruba por dicidi. Esaki a dirigi e lucha di AVP desde e
tempo ey.
Henny Eman a trece padilanti cu e problema a keda mescos
cu tempo di su abuelo. No ta Hulanda ta esun cu nos mester
convence. Ta e otro islanan mester bin para banda di Aruba
pa nos por logra. Tanten cu e otro islanan opone nunca
Hulanda lo duna Aruba e spacio pa cana. Ta pesey un di e
prome pasonan cu Henny a tuma ora cu ela drenta politica
tabata acerca partido Nacional di Corsow pa yega na un
comprondemento ariba tereno estatal y pa haya sosten serca
e partido aki pa e Status Aparte di Aruba. Muy en
particular nos por a mira cu den formacion di dos Gobierno
Central cu MEP a participa no por a yega na un acuerdo cu
e partidonan di Antiyas ariba e Status Aparte di Aruba.
Henny a lanza e idea cu Aruba mester forma un solo bloke
pa asina enfrenta Antillas.
|
| |
|
|
|
| Aviso
durante eleccion di 1982, illustrando e diferencia
di opinion ariba e topico Indepen-dencia of Status
Aparte. |
|
|
|

|
| |
|
|
|
|
|
|
|
top
|
|
Periodo
1980 - 1991
|
| |
|
|
|
Status Aparte Realisa y e Discusion Status Aparte versus
Independencia |
| |
|
|
|
| AVP
a cuminza dialogo cu parti-donan di Antillas, cu a
finaliza den e rapport Mito na 1983, ya promer cu e
Conferencia di A.G. (Mito) Croes Mesa Rondo |
|
|
 |
| A.G.
(Mito) Croes |
|
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
| J.H.A.
(Henny) Eman, Aruba su promer Minister President
hunto cu Minister Pre-sident di Hulanda R.(Ruud)
Lubbers. |
|
|
|
Na aña 1981
durante e Conferencia di Mesa Rondo di e aña ey tabatin un
confrontacion directo entre Henny y Betico. Betico a
accepta cu e Hulandesnan a bari e Status Aparte for di
mesa y a bai di acuerdo pa Aruba keda den Antiyas pa 10
aña y despues bira independiente. Pa Henny esaki tabata
absolutamente in-acceptable. AVP a cuminza haci e
preparacionnan pa tene un sorto di referendum na Aruba pa
laga Pueblo papia. Pa motibo cu e segundo Conferencia di
Mesa Ronda a worde cansela AVP a warda eleccion.
Na 1982 AVP a haya e oportunidad pa drenta den Gobierno
Central y pa promer bez den historia den e programa di
Gobierno tabata skirbi cu Gobierno Central ta bai sostene
Aruba pa sali for di constelacion Antiyano y realisa su
Status Aparte. AVP a cuminza dialogo cu partidonan di
Antillas, cu a finaliza den e rapport Mito y na 1983, ya
promer cu e Conferencia di Mesa Rondo, tabata existi cerca
e partidonan di Antillas e recon-ocimento cu nada por
kibra e anhelo Arubano mas y cu Aruba mester haya su
Status Aparte.
Na Conferencia di Mesa Rondo Status Aparte a bira realidad,
pero no manera AVP a planea ni visualiza esaki. Status
Aparte na Conferencia di Mesa Rondo a worde mara na
Independencia cu MEP tabata boga pe.
Aruba a drenta su Status Aparte. E Promer Ministro di
Aruba a bira Henny Eman, nieto di e homber cu a lanza a
grito pa Separacion y portador di e nomber di e homber, cu
a mobiliza Aruba pa habri caminda pa loke ningun hende por
a mira como posibel. Ainda e lucha no a termina. Durante e
periodo cu Henny tabata Prome Ministro ela convence e
Hulandesnan cu aunke cu Aruba tabata dedica tur atencion
na rescate di nos pais despues ora cuminza delibera ariba
structura estatal Aruba lo boga pa mantene e Status Aparte.
E
mesun personanan cu tabata clave den e proceso pa Aruba a
haya e Status Aparte a duna e cooperacion na Hulanda pa
convence e politiconan Hulandes cu ta e Peublo di Aruba
mester dicidi. Aki mester menciona nombernan di ex
Ministro De Gaay Fortman, ex Ministro Presidente Barend
Biesheuvel, Professor Kapteyn, señor Gritter y por ultimo
pero segur mes importante señor van Lennep. |
| |
|
|
|
| Henny
Eman, Tico Croes y Mito Croes a hiba Hulanda un
rapport, "Aruba: doño di su propio destino" e
docu-mento cu AVP a entrega na Hulanda, mustrando cu
ta keda na Aruba pa dicidi si e kier bira
Independiente na 1996 y cu Hulanda no por forza
Aruba den ningun cambio estatal indesea. |
| |
|
 |
| |
|
|
|
Aki na Aruba
den seno di e Gobierno nobo movimentonan pa Independencia
a continua y na 1989 AVP a mira peligro serio pa futuro di
Aruba, ora Promer Ministro Oduber a worde delega pa bay
Hulanda y cuminza atende e Independencia di Aruba. AVP a
bolbe lanta para contra e gestionnan aki. E partido, cu
siguiendo pasonan di su fundador, a restora economia di
Aruba den un tempo corto, for di bankinan di oposicion a
cuminza dirigi su mes ariba mantencion di Status Aparte, e
anhelo real di Pueblo di Aruba.
Presion a worde eherce ariba Gobierno, mientras Henny
Eman, Tico Croes y Mito Croes a hiba Hulanda un rapport,
cu a demostra na Hulandesnan cu e soño di e pueblo di
Aruba a worde realiza: Arubianonan ta capaz pa lucha pa
nan propio destino y Aruba ya no ta mara su mes mas na
loke otro kier dicidi pe. "Aruba: doño di su propio
destino" a bira e documento cu AVP a entrega na Hulanda,
mustrando cu ta keda na Aruba pa dicidi si e kier bira
Independiente na 1996 y cu Hulanda no por forza Aruba den
ningun cambio estatal indesea.
Di regreso na Aruba, e delegacion di AVP abisa cu Gobierno
Hulandes a cambia di opinion. Pero nan palabranan a worde
poni na duda y ainda tabata tin hende, cu tabata tene
solamente na e deseo di Gobierno Hulandes. AVP dia 10 di
December 1989 a tene su Congreso y na e ocasion aki a laga
na un representante Hulandes pa bisa directamente cu ta na
Aruba pa dicidi pa su futuro.
E discurso di Janssen van Raay a demostra cu AVP tabata
tin razon. Hulanda a cambia di opinion. Esaki a keda
subraya cu bishita di e Ministro Hulandes pa asuntonan
Antillano y Arubano, Hirsch Balin, kende a mustra cu Aruba
por mantene su Status Aparte despues di 1996.
Ainda tabata tin corientenan contra mantencion di Status
Aparte y AVP, den oposicion den Staten, a eherce hopi
presion pa dia 13 di Juli 1990 (e fecha ariba cual a
recorda fayecimento di Shon A Eman) Gabinete Oduber a
firma un acuerdo cu Hulanda pa mantene Status Aparte
despues di 1996. |
| |
|
|
|
| Aruba
durante e promer añanan di su Status Aparte por a
lucha pa su recuperacion cconomico y por a demostra
mundo e logronan di un isla chikito cu hendenan
grandi. |
|
|
|
E cambio
oficial ainda mester worde introduci. Awe recordando 5 aña
Status Aparte, Aruba por mira atras ariba momentonan
memorable, ariba e candela cu a pasa di un generacion pa
otro durante Siglo 20, ora Aruba a hiba un lucha grandi.
Observando tur e cambionan grandi cu Siglo 20 a trece pa
Aruba, nos ta recorda e curashi, e valentia, e entrega di
hombernan, cu den situacionnan dificil y pa hopi hende
imposible a lanta para pa lanza e promer grito pa
Separacion y a presenta visionnan, cu a haci posible pa
Aruba durante e promer añanan di su Status Aparte por a
lucha pa su recuperacion economico y por a demostra mundo
e logronan di un isla chikito cu hendenan grandi.
Aruba por ta orguyoso di su yiunan cu a sigi cu e lucha. E
generacionnan hoben di Arubianonan cu a dirigi Aruba den
Status Aparte, mustrando mundo cu Aruba no solamente por
ta un pais ariba su mes, pero por tambe recupera for di un
crisis na un manera cu a cosecha respet internacional. |
| |
|
 |
|
Minister
President J.H.A. (Henny) Eman hunto cu Ministernan
E.J. (Watty) Vos, A.G. (Mito) Croes, A.W. (Armand)
Engelbrecht, kendenan a guia Aruba den Status Aparte
y e recupe-racion historico di Aruba su economia. |
| |
|
|
| |
|
|
| |
|
|
|

top
|
|
|